Take a photo of a barcode or cover
Ein absolut spannender Plot, ich hätte den Gang dieser Geschichte nie vermutet. Die medizinischen Details, die Gedanken des Täters und auch die Sprache haben mich total abgeholt.
Ich habe schon mehrere Einzelbände von Tess Gerritsen gelesen und bin dieser Reihe immer aus dem Weg gegangen. Die ersten zwei Bände haben aber kaum Ähnlichkeit mit der TV- Serie. Jane Rizzoli hat sich schon jetzt von Band 1 zu Band 2 weiterentwickelt und ich bin sehr gespannt, wie es mit ihr weitergeht!
Ich habe schon mehrere Einzelbände von Tess Gerritsen gelesen und bin dieser Reihe immer aus dem Weg gegangen. Die ersten zwei Bände haben aber kaum Ähnlichkeit mit der TV- Serie. Jane Rizzoli hat sich schon jetzt von Band 1 zu Band 2 weiterentwickelt und ich bin sehr gespannt, wie es mit ihr weitergeht!
challenging
tense
fast-paced
Plot or Character Driven:
Plot
Strong character development:
Complicated
Loveable characters:
Complicated
Diverse cast of characters:
Yes
Flaws of characters a main focus:
Yes
I enjoyed the whole 'tense' journey of finding out who is the killer but I did not enjoyed the short encounter with the killer. I felt like the ending is too rushed.
Sometimes I think I would have been a great homicide detective. I like clues, I don't get easily grossed out, and I am not a rule breaker. Then Jane Rizzoli reminds me that I am nowhere near tough enough. Oh and that and I now live in a country with less than 30 murders in a year.
But still, it is nice to read a good cop story, as so many are cheesy.
But still, it is nice to read a good cop story, as so many are cheesy.
This book was okay, but it ended really fast. There was a lot of buildup for a minimal amount of reward and although I like the Jane Rizzoli character, I find her desire to be "as strong as any man" someone disingenuous and over done. Obviously women are strong, but does strength have to be measured only in holding your stomach during an autopsy or not wearing Vicks? No. It doesn't and I don't like the sexist vibe that this book gives.
This book was such a quick read for me, and genuinely, brilliantly written. While not your standard mystery, the gritty details are all laid out before you and I found as a reader I could not help but feel the revulsion, and fear of Rizzoli. I absolutely love this book, even though there were parts that made me cringe, due to my weak stomach and wild imagination.
The return of the Surgeon was absolutely brilliant, where it could have ended up being cheesy. I liked meeting Korsak and Dean was an interesting new development.
The return of the Surgeon was absolutely brilliant, where it could have ended up being cheesy. I liked meeting Korsak and Dean was an interesting new development.
Azi am văzut un om murind.
A fost cu totul neaşteptat şi mă mir şi acum că această dramă s-a desfăşurat chiar la picioarele mele. Atât de multe lucruri din viaţă considerate palpitante nu pot fi anticipate, încât trebuie să învăţăm să savurăm spectacolele pe măsură ce apar, să apreciem emoţiile tari atât de rare ce întrerup curgerea altfel monotonă a timpului. Şi zilele mele trec atât de încet aici, în această lume ascunsă după ziduri, unde oamenii nu sunt decât numere, deosebiţi unul de altul nu după numele noastre sau după talentele dăruite de Dumnezeu, ci după tipul de nelegiuire pe care am înfăptuit-o. Ne îmbrăcăm la fel, mâncăm aceeaşi mâncare, citim aceleaşi cărţi jerpelite din acelaşi cărucior de închisoare. Fiecare zi e asemenea oricărei alteia. Şi apoi, dintr-odată, un incident surprinzător ne reaminteşte că viaţa se poate schimba într-o clipită.
Aşa s-a întâmplat azi, a doua zi din august, o zi teribil de fierbinte şi de însorită, exact aşa cum îmi place mie. În timp ce alţii asudă şi se plimbă de colo-colo ca nişte vite letargice, eu stau în mijlocul curţii, cu faţa îndreptată spre soare, ca o şopârlă ce absoarbe căldura. Am ochii închişi, aşa că nu văd cum cuţitul este înfipt, nici nu văd bărbatul cum face un pas împleticit înapoi şi cade. Dar aud murmurul vocilor agitate şi-mi deschid ochii.
Într-un colţ al curţii, un bărbat zace sângerând. Toţi cei din jur se îndepărtează de el, însuşindu-şi masca obişnuită de indiferenţă a omului care n-a văzut nimic şi nu ştie nimic.
Numai eu mă apropii de omul prăbuşit la pământ.
Pentru o clipă rămân în picioare, uitându-mă în jos la el. Are ochii deschişi şi conştienţi; cu siguranţă pentru el nu par să fiu mai mult decât un contur negru, decupat pe cerul strălucitor. E tânăr, cu părul alb-blond, cu barba aproape ca un puf. Îşi deschide gura şi pe buze îi apar bule rozalii de spumă. Pe piept i se întinde o pată roşie.
Îngenunchez lângă el şi-i sfâşii cămaşa ca să-i văd rana aflată la stânga sternului. Lama cuţitului a trecut curat printre coaste şi sigur i-a străpuns plămânul, probabil ciupind puţin şi din pericard. E o rană mortală, şi o ştie şi el. Încearcă să-mi vorbească, i se mişcă buzele, deşi nu se aude nici un sunet, şi ochii se chinuie să se focalizeze. Vrea să mă aplec mai aproape de el, probabil ca să ascult vreo mărturisire făcută în pragul morţii, dar nu mă interesează câtuşi de puţin ce are de zis.
Mă concentrez în schimb asupra rănii. Asupra sângelui.
Sunt foarte obişnuit cu sângele. Îi cunosc toate elementele componente. Am mânuit nenumărate eprubete cu sânge, i-am admirat multele nuanţe diferite de roşu. L-am învârtit în centrifugă până s-a transformat în coloane bicolore de celule comasate şi ser de culoarea paiului. Îi ştiu sclipirea şi textura mătăsoasă. L-am văzut scurgându-se în pârâiaşe satinate din pielea proaspăt incizată.
A fost cu totul neaşteptat şi mă mir şi acum că această dramă s-a desfăşurat chiar la picioarele mele. Atât de multe lucruri din viaţă considerate palpitante nu pot fi anticipate, încât trebuie să învăţăm să savurăm spectacolele pe măsură ce apar, să apreciem emoţiile tari atât de rare ce întrerup curgerea altfel monotonă a timpului. Şi zilele mele trec atât de încet aici, în această lume ascunsă după ziduri, unde oamenii nu sunt decât numere, deosebiţi unul de altul nu după numele noastre sau după talentele dăruite de Dumnezeu, ci după tipul de nelegiuire pe care am înfăptuit-o. Ne îmbrăcăm la fel, mâncăm aceeaşi mâncare, citim aceleaşi cărţi jerpelite din acelaşi cărucior de închisoare. Fiecare zi e asemenea oricărei alteia. Şi apoi, dintr-odată, un incident surprinzător ne reaminteşte că viaţa se poate schimba într-o clipită.
Aşa s-a întâmplat azi, a doua zi din august, o zi teribil de fierbinte şi de însorită, exact aşa cum îmi place mie. În timp ce alţii asudă şi se plimbă de colo-colo ca nişte vite letargice, eu stau în mijlocul curţii, cu faţa îndreptată spre soare, ca o şopârlă ce absoarbe căldura. Am ochii închişi, aşa că nu văd cum cuţitul este înfipt, nici nu văd bărbatul cum face un pas împleticit înapoi şi cade. Dar aud murmurul vocilor agitate şi-mi deschid ochii.
Într-un colţ al curţii, un bărbat zace sângerând. Toţi cei din jur se îndepărtează de el, însuşindu-şi masca obişnuită de indiferenţă a omului care n-a văzut nimic şi nu ştie nimic.
Numai eu mă apropii de omul prăbuşit la pământ.
Pentru o clipă rămân în picioare, uitându-mă în jos la el. Are ochii deschişi şi conştienţi; cu siguranţă pentru el nu par să fiu mai mult decât un contur negru, decupat pe cerul strălucitor. E tânăr, cu părul alb-blond, cu barba aproape ca un puf. Îşi deschide gura şi pe buze îi apar bule rozalii de spumă. Pe piept i se întinde o pată roşie.
Îngenunchez lângă el şi-i sfâşii cămaşa ca să-i văd rana aflată la stânga sternului. Lama cuţitului a trecut curat printre coaste şi sigur i-a străpuns plămânul, probabil ciupind puţin şi din pericard. E o rană mortală, şi o ştie şi el. Încearcă să-mi vorbească, i se mişcă buzele, deşi nu se aude nici un sunet, şi ochii se chinuie să se focalizeze. Vrea să mă aplec mai aproape de el, probabil ca să ascult vreo mărturisire făcută în pragul morţii, dar nu mă interesează câtuşi de puţin ce are de zis.
Mă concentrez în schimb asupra rănii. Asupra sângelui.
Sunt foarte obişnuit cu sângele. Îi cunosc toate elementele componente. Am mânuit nenumărate eprubete cu sânge, i-am admirat multele nuanţe diferite de roşu. L-am învârtit în centrifugă până s-a transformat în coloane bicolore de celule comasate şi ser de culoarea paiului. Îi ştiu sclipirea şi textura mătăsoasă. L-am văzut scurgându-se în pârâiaşe satinate din pielea proaspăt incizată.
tense
fast-paced
Plot or Character Driven:
Plot
Strong character development:
Yes
Loveable characters:
Yes
Diverse cast of characters:
Complicated
Flaws of characters a main focus:
Yes
dark
mysterious
tense
fast-paced
Intense second book in this series. Jane Rizzoli is again confronted with a creepy serial killer, who is inspired by the Surgeon from the first book.
dark
mysterious
tense
fast-paced
Plot or Character Driven:
Plot
Strong character development:
Complicated
Loveable characters:
Yes
Diverse cast of characters:
No
Flaws of characters a main focus:
Yes