Take a photo of a barcode or cover
3.73 AVERAGE
3.73 AVERAGE
adventurous
mysterious
tense
fast-paced
Plot or Character Driven:
A mix
Strong character development:
Complicated
Loveable characters:
Complicated
Diverse cast of characters:
Yes
Flaws of characters a main focus:
Yes
Excellent book, this was my favourite one when I read them years ago and it still is, well so far as I have three more to go. Its a pity that the film was so bad.
I've always had a fondness for this strangely almost human portrayal of the Bond character. I think it's one of Fleming's better novels. Probably, with [b:Diamonds Are Forever|3760|Diamonds Are Forever|Ian Fleming|http://photo.goodreads.com/books/1165357665s/3760.jpg|2772203], the best of the Bond novels.
This is my favorite Ian Fleming book of the James Bond series. The movie version very closely follows the book. Only Dr. No and From Russia With Love came this close to the book (been a while since I read Goldfinger). It's so well paced, so detailed, exciting and romantic- and heartbreaking.
Much better than the last one. Kind of an odd bit of pacing. But there are some good Bond moments in here.
Era o zi de septembrie din cele care dau impresia că vara nu se va sfârşi niciodată.
Promenada lungă de opt kilometri a staţiunii Royale-Les-Eaux, mărginită de peluze îngrijite, împodobite la intervale regulate cu straturi tricolore de salvie, ciucuşoară şi lobelia, era însufleţită de steaguri, iar pe plajă – cea mai lungă din nordul Franţei – pavilioanele vesele continuau să stea de strajă, înşirate până la linia fluxului în mari batalioane aducătoare de bani. Din difuzoarele aflate în jurul piscinei de dimensiuni olimpice răsuna muzica, un vals legănat la acordeon, iar din când în când, pe fundalul muzicii, o voce de bărbat dădea de veste, prin sistemul de anunţuri publice, că Philippe Bertrand, de şapte ani, îşi caută mama, că Yolande Lefevre îşi aşteaptă prietenii sub ceasul de la intrare sau că doamna Dufours e căutată la telefon. Dinspre plajă şi mai ales din vecinătatea celor trei terenuri de joacă îngrădite – „Joie de Vivre”, „Helio” şi „Azur” – se auzeau ciripeala şi strigătele copiilor, când mai tare, când mai încet, în funcţie de gradul de entuziasm al jocurilor; mai încolo, pe nisipul tare dezvelit de refluxul mării acum îndepărtate, fluierul strident al instructorului de educaţie fizică ghida adolescenţii ce participau la ultima oră de sport a zilei.
Era una dintre acele panorame de litoral frumoase şi naive oferite de Bretania şi Picardia – sursă de inspiraţie pentru cei care le-au imortalizat, Boudin, Tissot, Monet – încă de la naşterea obiceiului plajei şi băii în mare, cu peste un secol în urmă.
Pentru James Bond, aşezat pe banca unuia din umbrarele de beton, cu faţa spre soarele ce stătea să apună, peisajul avea ceva impresionant şi efemer. Îi amintea aproape prea viu de copilărie – de senzaţia catifelată a nisipului fin, încins de soare, de rosătura dureroasă a nisipului ud între degetele tălpilor fragede când venea timpul să-şi încalţe ciorapii şi pantofii, de grămăjoara preţioasă de scoici şi alge interesante de pe pervazul camerei lui („Nu, scumpul meu, nu le putem lua cu noi, au să-ţi murdărească valiza!”), de micii crabi care fugeau care încotro din calea degetelor neliniştite ce bâjbâiau prin iarba de mare, în ochiurile de apă dintre stânci, de înotul fără sfârşit în valurile dănţuitoare – ce păreau mereu luminate de soare – şi apoi de enervantul, inevitabilul „E timpul să ieşi din apă!” Totul era prezent – întreaga sa copilărie, desfăşurată în faţa lui ca s-o mai privească o dată. Cât de îndepărtate erau vremurile jucatului în nisip! Ce cale lungă făcuse din epoca pistruilor, a ciocolatei cu lapte Cadbury şi a limonadelor acidulate! Enervat, Bond aprinse o ţigară, îşi îndreptă cu forţă umerii şi trânti amintirile sentimentale, dulcege, înapoi în dosarul lor de mult timp închis. Îşi spuse că e adult, un bărbat cu ani întregi de amintiri murdare şi periculoase – un spion. Că nu şade în ascunzătoarea aceea de beton ca să-l apuce sentimentalismele din cauza unei turme de copii zdrenţăroşi şi neplăcut mirositori, pe o plajă presărată cu capace de sticle şi cu beţe de acadea, mărginită de o mare îngroşată de uleiul de plajă şi de dejecţiile mizerabile ale reţelei de canalizare din Royale. Că se află acolo, a ales să se afle acolo, pentru a spiona. Pentru a spiona o femeie.
Promenada lungă de opt kilometri a staţiunii Royale-Les-Eaux, mărginită de peluze îngrijite, împodobite la intervale regulate cu straturi tricolore de salvie, ciucuşoară şi lobelia, era însufleţită de steaguri, iar pe plajă – cea mai lungă din nordul Franţei – pavilioanele vesele continuau să stea de strajă, înşirate până la linia fluxului în mari batalioane aducătoare de bani. Din difuzoarele aflate în jurul piscinei de dimensiuni olimpice răsuna muzica, un vals legănat la acordeon, iar din când în când, pe fundalul muzicii, o voce de bărbat dădea de veste, prin sistemul de anunţuri publice, că Philippe Bertrand, de şapte ani, îşi caută mama, că Yolande Lefevre îşi aşteaptă prietenii sub ceasul de la intrare sau că doamna Dufours e căutată la telefon. Dinspre plajă şi mai ales din vecinătatea celor trei terenuri de joacă îngrădite – „Joie de Vivre”, „Helio” şi „Azur” – se auzeau ciripeala şi strigătele copiilor, când mai tare, când mai încet, în funcţie de gradul de entuziasm al jocurilor; mai încolo, pe nisipul tare dezvelit de refluxul mării acum îndepărtate, fluierul strident al instructorului de educaţie fizică ghida adolescenţii ce participau la ultima oră de sport a zilei.
Era una dintre acele panorame de litoral frumoase şi naive oferite de Bretania şi Picardia – sursă de inspiraţie pentru cei care le-au imortalizat, Boudin, Tissot, Monet – încă de la naşterea obiceiului plajei şi băii în mare, cu peste un secol în urmă.
Pentru James Bond, aşezat pe banca unuia din umbrarele de beton, cu faţa spre soarele ce stătea să apună, peisajul avea ceva impresionant şi efemer. Îi amintea aproape prea viu de copilărie – de senzaţia catifelată a nisipului fin, încins de soare, de rosătura dureroasă a nisipului ud între degetele tălpilor fragede când venea timpul să-şi încalţe ciorapii şi pantofii, de grămăjoara preţioasă de scoici şi alge interesante de pe pervazul camerei lui („Nu, scumpul meu, nu le putem lua cu noi, au să-ţi murdărească valiza!”), de micii crabi care fugeau care încotro din calea degetelor neliniştite ce bâjbâiau prin iarba de mare, în ochiurile de apă dintre stânci, de înotul fără sfârşit în valurile dănţuitoare – ce păreau mereu luminate de soare – şi apoi de enervantul, inevitabilul „E timpul să ieşi din apă!” Totul era prezent – întreaga sa copilărie, desfăşurată în faţa lui ca s-o mai privească o dată. Cât de îndepărtate erau vremurile jucatului în nisip! Ce cale lungă făcuse din epoca pistruilor, a ciocolatei cu lapte Cadbury şi a limonadelor acidulate! Enervat, Bond aprinse o ţigară, îşi îndreptă cu forţă umerii şi trânti amintirile sentimentale, dulcege, înapoi în dosarul lor de mult timp închis. Îşi spuse că e adult, un bărbat cu ani întregi de amintiri murdare şi periculoase – un spion. Că nu şade în ascunzătoarea aceea de beton ca să-l apuce sentimentalismele din cauza unei turme de copii zdrenţăroşi şi neplăcut mirositori, pe o plajă presărată cu capace de sticle şi cu beţe de acadea, mărginită de o mare îngroşată de uleiul de plajă şi de dejecţiile mizerabile ale reţelei de canalizare din Royale. Că se află acolo, a ales să se afle acolo, pentru a spiona. Pentru a spiona o femeie.
Bond's Greatest Adventure
Inarguably Fleming's best written story which would later become the best of the Bond movies.
In the books James is a bit more of a romantic than on film but even so he only truly falls in love twice and the story Herr between him and Tracy is as glorious as the action.
Inarguably Fleming's best written story which would later become the best of the Bond movies.
In the books James is a bit more of a romantic than on film but even so he only truly falls in love twice and the story Herr between him and Tracy is as glorious as the action.
Really gets a 2/5 but gets an extra star for unironic use of the word orbs to describe eyeballs. Also gets an extra point because David Tennant narrates the audiobook.
adventurous
tense
fast-paced
Plot or Character Driven:
Plot
Strong character development:
Yes
Loveable characters:
Complicated
Diverse cast of characters:
No
Flaws of characters a main focus:
Yes