Scan barcode
epictetsocrate's review
3.0
Am ridicat capul, ascultând ― nu numai cu urechile, ci cu fiecare centimetru pătrat al pielii, așteptând reapariția sunetului care mă trezise. Era liniște, liniște totală. Niciun tufiș în ramurile de molizi adunate în jurul micii tabere. Fără agitare a vieții furtive în tufiș. Prin turlele molidelor, stelele au strălucit slab în scurtul apus de soare până la răsăritul crepusculului din vara timpurie din Alaska.
Un vânt brusc a îndoit vârfurile de molid, purtând din nou sunetul ― sunetul unei nicovalele bătute.
Am scăpat din pătură și am înconjurat tăciunele slabe ale focului spre Jim. Vocea lui m-a oprit.
„Bine, Leif. Îl aud.”
Vântul a oftat și a murit, iar odată cu acesta au murit zvonurile ulterioare ale loviturii de nicovală. Înainte să putem vorbi, a răsărit vântul. A purtat zumzetul ulterior al nicovalei ― slab și departe. Și din nou vântul a murit și, odată cu acesta, sunetul.
„O nicovală, Leif!”
„Ascultă!”
O rafală mai puternică a legănat molidele. A purtat o scandare îndepărtată; voci ale multor femei și bărbați cântând o temă ciudată, minoră. Cântarea s-a încheiat pe un acord plângător, arhaic, disonant.
Se auzi un rulou lung de tobe, care se ridica într-un crescendo rapid, care se termina brusc. După ea, o confuzie subțire și clamorous.
Era înăbușită de o limbă dureroasă, susținută, ca un tunet, dezactivată de kilometri. În ea sfidare, provocare.
Un vânt brusc a îndoit vârfurile de molid, purtând din nou sunetul ― sunetul unei nicovalele bătute.
Am scăpat din pătură și am înconjurat tăciunele slabe ale focului spre Jim. Vocea lui m-a oprit.
„Bine, Leif. Îl aud.”
Vântul a oftat și a murit, iar odată cu acesta au murit zvonurile ulterioare ale loviturii de nicovală. Înainte să putem vorbi, a răsărit vântul. A purtat zumzetul ulterior al nicovalei ― slab și departe. Și din nou vântul a murit și, odată cu acesta, sunetul.
„O nicovală, Leif!”
„Ascultă!”
O rafală mai puternică a legănat molidele. A purtat o scandare îndepărtată; voci ale multor femei și bărbați cântând o temă ciudată, minoră. Cântarea s-a încheiat pe un acord plângător, arhaic, disonant.
Se auzi un rulou lung de tobe, care se ridica într-un crescendo rapid, care se termina brusc. După ea, o confuzie subțire și clamorous.
Era înăbușită de o limbă dureroasă, susținută, ca un tunet, dezactivată de kilometri. În ea sfidare, provocare.
shendriq's review
2.0
I'm a fan of pulp adventure, but this story was so convoluted and difficult to follow, I had trouble really enjoying it. There were flashes of good storytelling, some good scenes, but they were strung together on a vague plot line. The version I read had the original ending, the one the author intended. But as a bonus, it provided the "happy ending" required by the publisher. The author's ending is clearly better.
More...