108 reviews for:

Baltagul

Mihail Sadoveanu

2.99 AVERAGE


Around 3.5
adventurous dark mysterious medium-paced
Plot or Character Driven: A mix
Strong character development: No
Loveable characters: No
Diverse cast of characters: No
Flaws of characters a main focus: No

Nu stiu daca cartea asta a fost cu adevarat decenta sau a fost doar scurta deci suportabila dar a fost peste asteptari. Asteptarile fiind 0 stelute. Protagonista este agreabila insa intervine clasicul femeia e doar nevasta si isi pierde identitatea. All in all cartea primeste o stea pentru Vitoria, una pentru Minodora de la manastire si una bonus ca nu a trebuit sa indur mai mult de 150 de pg.

Baltagul is one of the many book we are required to read for school. Given my last experience with the literary works in the curriculum it usually ends with me wondering why I need to read trashy and mysoginistic so called "classic books". So, I had no expectation to find something slightly redeemable in it. However, I was pleasantly surprised going as far as to say I quite like it.
The story is rather simple, but the mysterious atmosphere makes up for  it. It is related well enough. The reveal at the even is decent, even if it can feel out of the blue or forced.
 The characters are fine, but the secondary ones are a weak point. The most fleshed out and likeable is the protagonist, a woman named Vitoria. She is a rarity in the romanian literature: not presented in a mysoginistic view, not having relationships with n men, not being stupid, spoiled or unscrupulous. She is level-headed, intelligent, even manipulative. Victoria uses people's prejudices about woman against them, outsmarting everyone and finding her husband's killers. All that is good, but she still subordonares to a man and accepts she is bellow men (her relationships with her daughter). To be honest that prevents her to being a role model for a powerful woman. It was a try, but not successful. All in all the autor did a above average job for that period. However, the supporting cast is ... well, to put it simply bad. Bland, no motivation and so forgettable that have no intention to touch upon them.
Overall, it was an acceptable read which surpassed my expectation. But that doesn't say much because I didn't have any to begin with.



În romanul lui Sadoveanu, tradiția este literă de lege, iar personajele se ghidează după reguli străvechi și resping tot ce înseamnă modern - Vitoria Lipan își scuipă în sân când aude despre căi ferate și trenuri, iar atunci când e nevoită să vorbească la telefon, simte că face un mare păcat. În schimb fiul ei, Gheorghiță, deși respectă datinile din familie și nu iese din vorba părinților, este deschis spre schimbare, accentuând prezența, deși nu foarte pregnantă în roman, a temei de conflict dintre generații.

Recenzia mea, aici.

O carte pe care am citit-o pentru scoala. Odata intr-a 8a, a doua oara printr-a 10a. De ambele dati, am fost placut surprinsa. Sunt vinovata de cateva prejudecati. Stiu dinainte ca nu-mi va placea o carte de citit pentru scoala. Stiu dinainte ca nu-mi va placea un clasic roman. Stiu dinainte ca nu-mi va placea un autor roman. Baltagul este exceptia mea la toate acestea. Este cartea care m-a lecuit, ce-i drept doar partial, de aceste prejudecati.

this one radiates bad bitch energy

It was better than I expected it to be. I love Vitoria Lipan she is a baddie, the book has some dilfs in my opinion and the men in that period of time really suck like the majority just like they do now
medium-paced
Plot or Character Driven: A mix
Strong character development: No
Loveable characters: No
Diverse cast of characters: No
Flaws of characters a main focus: No

se putea si mai rău, dar nici bine nu a fost..

Am încercat să o recitesc. Nu am putut trece de secvența în care Vitoria spune că prima bătaie e o bătaie și a doua e o mamă de bătaie.
Cartea asta e ciuma cărților românești, așa cum Sadoveanu este unul dintre cei mai supraevaluați scriitori români.
Faptul că o istorie a abuzului în familie se află pe lista operelor de Bacalaureat spune extrem de multe despre ce spunem noi că înseamnă ethosul nostru național.
Iar la o adică, romanul nu este nici pe departe unul cu o structură și o acțiune atât de profunde și genial construite.
O operă nedemnă de toată lauda care o primește din partea unor oameni care nu au citit ceea ce înseamnă un roman polițist, un roman tradițional și mai ales, un roman care redă puterea de sine a sexului feminin, altfel decât printr-o subordonare în fața soțului și o gândire feminină relatată din prisma viziunii masculine, total irelevante.