Scan barcode
A review by michelemo
Nimic nou pe frontul de Vest / Cuibul visurilor by Erich Maria Remarque
5.0
Prin aceste 2 romane scurte, Remarque a devenit unul dintre scriitorii mei preferați. Are un stil unic și deosebit. E din rasa pură de scriitori.
War is hell! A fost publicată în 1929 și mă gîndesc că poate dacă ar fi fost citită de oamenii potriviți, al doilea război mondial ar fi fost evitat. Nu am învățat nimic din trecut...O carte dură scrisă extraordinar de bine. Descrierea frontului unde moartea locuiește ca la ea acasă mi s-a părut unică.
"Fiecare răsuflare a muribundului îmi seacă inima. Omul acesta pe moarte (inamicul) are orele de partea lui, are un cuțit invizibil care mă străpunde: timpul și gîndurile mele. Aș da orice ca să rămînă în viață."
"Gîndurile nu pot trăi fără mîngîiere și amăgire; se zăpăcesc în fața imaginii nude a disperării."
"Groaza se poate îndura dacă te faci că plouă; dar te ucide dacă te gîndești la ea"
Al doilea roman e la polul opus. Prezintă dragostea oamenilor, bucuria, bunătatea și inteligența dar mai ales sufletul omului. Parcă vine ca o contra lovitură la front. Hai că suntem capabili și să iubim nu doar să urîm.
"Era frumoasă. Pentru mine a reprezentat portul în care a poposit vapoarele nostalgiilor mele, ochii ei erau aștrii care luminau bezna existenței mele, iar sufletul ei, bunătatea izbăvitoare și puntea care trecea peste abisurile și sfâșierea din interiorul meu."
"Mulți confundă euforia sințurilor cu iubirea. Iubirea este o beție. Nu a simțurilor ci a sufletelor. O legătură spiritual-sufletească de maximă intensitate, concretizată fizic."
War is hell! A fost publicată în 1929 și mă gîndesc că poate dacă ar fi fost citită de oamenii potriviți, al doilea război mondial ar fi fost evitat. Nu am învățat nimic din trecut...O carte dură scrisă extraordinar de bine. Descrierea frontului unde moartea locuiește ca la ea acasă mi s-a părut unică.
"Fiecare răsuflare a muribundului îmi seacă inima. Omul acesta pe moarte (inamicul) are orele de partea lui, are un cuțit invizibil care mă străpunde: timpul și gîndurile mele. Aș da orice ca să rămînă în viață."
"Gîndurile nu pot trăi fără mîngîiere și amăgire; se zăpăcesc în fața imaginii nude a disperării."
"Groaza se poate îndura dacă te faci că plouă; dar te ucide dacă te gîndești la ea"
Al doilea roman e la polul opus. Prezintă dragostea oamenilor, bucuria, bunătatea și inteligența dar mai ales sufletul omului. Parcă vine ca o contra lovitură la front. Hai că suntem capabili și să iubim nu doar să urîm.
"Era frumoasă. Pentru mine a reprezentat portul în care a poposit vapoarele nostalgiilor mele, ochii ei erau aștrii care luminau bezna existenței mele, iar sufletul ei, bunătatea izbăvitoare și puntea care trecea peste abisurile și sfâșierea din interiorul meu."
"Mulți confundă euforia sințurilor cu iubirea. Iubirea este o beție. Nu a simțurilor ci a sufletelor. O legătură spiritual-sufletească de maximă intensitate, concretizată fizic."