A review by epictetsocrate
Roșu pentru totdeauna by Craig Russell

3.0

Fabel nu putu să nu remarce ironia faptului că stația Nordenham era punctul terminus al căii ferate. Acesta era locul în care se sfârșea călătoria lor, din mai multe privințe. Ajunseseră într-un punct mort și nu mai aveau încotro s-o apuce de-aici.

Farurile mașinilor de poliție înșiruite de cealaltă parte a căii ferate luminau peronul de parcă era o scenă de teatru. Imaginea avea ceva straniu: îți dădea senzația de duritate și limpezime deopotrivă. Până și fațada tencuită a gării părea oarecum decolorată: marginile sale erau de-o claritate nefirească, asemenea unei schițe arhitecturale sau unei scene de teatru, pe care se profilau umbrele gigantice ale celor două siluete de pe peron, una stând în picioare, iar cealaltă în genunchi.

Lumina cea mai intensă, mai pătrunzătoare venea de la cuțitul ce scânteia în mâna siluetei aflate în picioare, înconjurată de o aură luminoasă, în spatele bărbatului îngenuncheat.

Mintea lui Fabel începu să analizeze febril multiplele deznodăminte posibile ale acestei situații. Orice avea să zică, orice avea să întreprindă, consecințele erau inevitabile; urma să se declanșeze un șir întreg de evenimente. Iar unul dintre acestea avea să fie, probabil, moartea mai multor persoane.