A review by michelemo
Una voz escondida by Parinoush Saniee

3.0

E un roman în care personajul principal își scrie în gînduri autobiografia pînă la 20 de ani (cu accent pe vîrsta de 4-5 ani)
Totuși într-un mod destul de brutal aș zice și neverosimil de parcă autoarea uită că e un copil și îi atribuie chiar și gînduri de a ucide (repet, la 5 ani).

Părerea mea e că bunica Bibi salvează aceasta carte de la eșec.

Această bunică vine ca un înger, ca o rudă pe care cred că ne-am dori-o cu toții. Ea este cea care vede prin ceața care înconjoară această familie și spune lucrurilor pe nume. Ea este cea care găsește motivul lipsurilor și a întîmplărilor absurde care urmăresc familia zi de zi. Aș recomanda cartea doar datorită acestui personaj (prezent în maxim 50 de pag.) care ne pune serios inima într-o menghină de sentimente printr-un citat pe cît de simplu pe atît de profund (citat pe care l-am citit în mai toate comentariile):
"-Crede-mă mamă, am citit atîtea cărți, fără nici un folos. Orice metodă am încercat, n-a avut niciun rezultat.
-Noi ăștia mai bătrîni, deși n-avem atîta carte ca voi, ne-am descurcat mai bine cu copii. Știi de fapt ce e? Unele lucruri nu apar scrise în cărți și în caiete, iubirea e o poveste scrisă în inimile oamenilor. Nu-ți trebuie școală ca s-o citești."

Avem nevoie de mai multe bunici Bibi.