You need to sign in or sign up before continuing.
Take a photo of a barcode or cover
fl0ricel1 's review for:
Amurgul democratiei. Seducatoarea atractie a autoritarismului
by Anne Applebaum
Oricât de clișeic ar suna, cărțile de istorie sunt reprezentative în exemple numeroase despre cum istoria se repetă, iar oameni sunt imperfecți și supuși greșelilor.
Formele de guvernare sunt oglinda poporului.
Anne Applebaum face o scurtă incursie asupra modului cum s-a dezvoltat această perspectivă extremistă, de la începutul anilor 2000 până în prezent.
Autoarea precizează că unii dintre noi se nasc cu predispoziții autoritarisme, sunt mai înclinați să militeze pentru un regim totalitar, dar asta în condițiile în care există mediu fertil pentru această manifestare.
Cei care sunt receptivi la formele de guvernare autoritare sunt cei care nu tolerează complexitatea: "este vorba despre oameni suspicioși față de cei care au alte idei, este vorba despre oameni alergici la dezbaterile înfocate." E mai mult vorba despre aceia care nu pot sa privească realitatea din mai multe unghiuri, pentru că presupune un efort mental în plus, iar orice efort făcut de mintea umană este obositor.
Uneori cred că pot să înțeleg extremiștii, la o privire mai atentă sunt niște idealiști care cred că o dată ce un set de reguli sunt aplicate, luma va deveni instant un loc mai bun.
Dar extremismul se hrănește din nemulțumire și frustrare, autoarea îi numește pe acești oameni resentimentari. Aceștia devin resentimentari în clipa când observă că guvernul prezent nu le ameliorează situația, când statutul lor în viață regresează (ex: șomaj, joburi puține și prost plătite, lipsa oportunităților, fără plasă socială de siguranță). Când prezinți în felul acesta realitatea este foarte ușor să îi acuzi, să îi prezinți pe ei ca fiind singurii vinovați pentru haosul din societate.
Psihologic vorbind, comportamentul extremist și agresiv se naște atunci oamenii simt că au indurat prea multe, când drepturile le sunt încălcate în picioare, când nu sunt respectați ca ființe umane.
Cred că problema actuală în societatea modernă sunt elitele, oamenii care au acces la mai multe resurse și aleg să se "retragă în turnul lor de fildeș", să își înmulțească resursele și să trăiască în bula lor alături de cei asemenea lor.
Refrenul: "săracii sunt săraci din vina lor" este o explicație comodă pentru cei care nu vor să se implice, să înțeleagă mecanismele din spatele "sărăciei".
Mai multă educație probabil ar însemna și mai multă competiție pentru cele mai bune resurse, iar competiția este obositoare pe termen lung și pentru cei mai educați.
Cartea per ansamblu oferă o stare de deznădejde, autoarea scrie dintr-o postura privilegiată, nu oferă soluții dar te îndeamnă să crezi că există soluții, iar asta depinde doar de tine să le găsești.
Alternativa pentru ameliorarea acestui extremism cred că poate fi făcut de către fiecare dintre noi. Grija față de celălalt e un factor important în construirea încrederii în ceilalți, atâta timp cât oamenii nu mai cred în instituții, autoritate, puterea acestora se va anula în timp.
O formă de guvernământ devine validă atâta timp cât o majoritate crede în ea.
Formele de guvernare sunt oglinda poporului.
Anne Applebaum face o scurtă incursie asupra modului cum s-a dezvoltat această perspectivă extremistă, de la începutul anilor 2000 până în prezent.
Autoarea precizează că unii dintre noi se nasc cu predispoziții autoritarisme, sunt mai înclinați să militeze pentru un regim totalitar, dar asta în condițiile în care există mediu fertil pentru această manifestare.
Cei care sunt receptivi la formele de guvernare autoritare sunt cei care nu tolerează complexitatea: "este vorba despre oameni suspicioși față de cei care au alte idei, este vorba despre oameni alergici la dezbaterile înfocate." E mai mult vorba despre aceia care nu pot sa privească realitatea din mai multe unghiuri, pentru că presupune un efort mental în plus, iar orice efort făcut de mintea umană este obositor.
Uneori cred că pot să înțeleg extremiștii, la o privire mai atentă sunt niște idealiști care cred că o dată ce un set de reguli sunt aplicate, luma va deveni instant un loc mai bun.
Dar extremismul se hrănește din nemulțumire și frustrare, autoarea îi numește pe acești oameni resentimentari. Aceștia devin resentimentari în clipa când observă că guvernul prezent nu le ameliorează situația, când statutul lor în viață regresează (ex: șomaj, joburi puține și prost plătite, lipsa oportunităților, fără plasă socială de siguranță). Când prezinți în felul acesta realitatea este foarte ușor să îi acuzi, să îi prezinți pe ei ca fiind singurii vinovați pentru haosul din societate.
Psihologic vorbind, comportamentul extremist și agresiv se naște atunci oamenii simt că au indurat prea multe, când drepturile le sunt încălcate în picioare, când nu sunt respectați ca ființe umane.
Cred că problema actuală în societatea modernă sunt elitele, oamenii care au acces la mai multe resurse și aleg să se "retragă în turnul lor de fildeș", să își înmulțească resursele și să trăiască în bula lor alături de cei asemenea lor.
Refrenul: "săracii sunt săraci din vina lor" este o explicație comodă pentru cei care nu vor să se implice, să înțeleagă mecanismele din spatele "sărăciei".
Mai multă educație probabil ar însemna și mai multă competiție pentru cele mai bune resurse, iar competiția este obositoare pe termen lung și pentru cei mai educați.
Cartea per ansamblu oferă o stare de deznădejde, autoarea scrie dintr-o postura privilegiată, nu oferă soluții dar te îndeamnă să crezi că există soluții, iar asta depinde doar de tine să le găsești.
Alternativa pentru ameliorarea acestui extremism cred că poate fi făcut de către fiecare dintre noi. Grija față de celălalt e un factor important în construirea încrederii în ceilalți, atâta timp cât oamenii nu mai cred în instituții, autoritate, puterea acestora se va anula în timp.
O formă de guvernământ devine validă atâta timp cât o majoritate crede în ea.