A review by nicole_rietveld
Aprinde-mă by Tahereh Mafi

emotional funny hopeful lighthearted relaxing
  • Plot- or character-driven? Character
  • Strong character development? Yes
  • Loveable characters? It's complicated
  • Diverse cast of characters? No
  • Flaws of characters a main focus? Yes

3.0

„Cuvintele sunt precum semințele, gândesc eu, plantate în inimile noastre la o vârstă fragedă. Prind rădăcini în noi pe măsură ce creștem, instalându-se bine în sufletele noastre. Cuvintele bune se plantează frumos. Înfloresc și își găsesc cămine în inimile noastre. Construiesc trunchiuri în jurul coloanelor noastre, ne întăresc atunci când suntem fragili; ne țin picioarele ferm când ne simțim nesiguri. Însă cuvintele rele cresc prost. Trunchiurile ne sunt infestate și stricate până ce ne trezim pustiiți și găzduind interesele altora și nu pe ale noastre. Suntem siliți să mâncăm fructele pe care le-au rodit acele cuvinte, suntem ținuți ostatici de ramurile cărora le cresc brațe în jurul gândurilor, sufocându-se până ce ne dăm duhul, cuvânt cu cuvânt.”


Am citit primele 2 volume anul trecut după ce le-am primit cadou. Așteptările mele au fost înșelate, deci nu prea aveam de gând să continui seria. Țin minte că am răsfoit primele capitole din acest volum online, dar l-am abandonat pentru că era în engleză și oricum nu mai aveam eu chef de dramele lui Juliette. Am revenit acum la el, deoarece raftul meu de DNF e prea plin, iar multe dintre cărți nu le-am terminat pentru că nu aveam starea potrivită să le citesc.

Unul dintre motivele pentru care nu mi-a plăcut începutul seriei a fost protagonista. În mintea mea era în topul celor mai enervante personaje feminine, doar Feyre o mai rivaliza. Sincer, nu îmi plac protagonistele din triunghiurile amoroase.

Din fericire în acest volum Juliette evoluează mult și iese din acea „fundătură emoțională”. Este mai puternică și decidă să spună NU atunci când nu este de acord cu ceva. Mi-a plăcut faptul că hotărât să nu mai fie între doi băieți, ci să îl alegă pe cel pe care îl iubește cu adevărat.

În primele două volume Warner mi s-a părut total sărit de pe fix și ilogic de obsedat după Juliette. Nu îmi amintesc dacă înainte mi-a plăcut mai mult de el decât de Adam, dar acum îl prefer pe Warner pentru Juliette cea de acum. Îmi place faptul că o încurajează și îi este mereu alături, vede potențialul în ea și o consideră puternică. A fost puțin forțat modul în care autoarea a încercat să îl favorizeze pe Warner în detrimentul lui Adam și speram să nu îl transforme în ceva negativ pe Adam (fapt ce s-a întâmplat din păcate). E puțin ciudat că Warner e frate cu Adam și sunt curioasă cum va evolua relația dintre cei doi.

Pot spune că dacă nu era și Kenji prin preajmă nu aș mai fi terminat cartea. Mi-a plăcut că a făcut povestea mult mai amuzantă și plăcută de citit. Se pare că până acum Juliette are doar prieteni băieți în jurul ei. Oare când va decide autoare să introducă și alte fete mai vocale?

Juliette & Warner (Warnette)
Cred că la momentul actual se potrivesc și se completează reciproc. Înainte o vedeam pe Juliette cu Kenji, dar am auzit din întâmplare că lui Kenji i se va dezvolta un interes romantic pentru o altă fată. Totuși, nu este deocamdată unul dintre cuplurile mele favorite.

S-o spun pe-a dreaptă, cartea asta are zero intrigă, zero acțiune bine construită, e doar romance. Acesta a fost motivul major pentru care nu mi-au plăcut celelalte volume. Eu ador cărțile cu intrigi bine construite, iar la polul opus se află romanele de dragoste cu triunghiuri amoroase. Ce a salvat acest volum este dezvoltarea personajelor și umorul.

Un alt minus îl reprezintă faptul că nu există worldbuilding. Dacă ar fi fost o lume obișnuită nu mi-ar fi păsat, dar e distopie și am nevoie de mai multe detalii.

Înainte mi-a displăcut la maxim stilul de scriere și mi s-a părut prea dramatic, tipic mesajelor trimise între adolescenți. Figuri de stil ciudățele, capitole prea scurte și alte chestii neplăcute. Acum a fost mai bine pentru că Juliette s-a mai maturizat și mi-am reglat și eu așteptările în concordanță cu povestea.

Trebuie să recunosc, finalul e prost scris. Serios, să reușească cu un asemenea plan? Nu mă face să râd. Pentru mine nu e deloc credibil. Am citit suficiente romane de acțiune încât să nu mă mai las păcălită de scriitori. Totuși, înțeleg că e o carte romance și nu acesta este scopul (deși eu aș fi preferat să se îmbine ambele aspecte).
Expand filter menu Content Warnings