Scan barcode
A review by naiapard
Mihai I, ultimul rege al românilor by Tatiana Niculescu Bran
3.0
Se cam vede că autoarea era încă la începuturile seriei sale bibliografice, că încă își căuta să își formeze mâna. Adică, la fel ca în ordinea cronologică a aparițiilor, se vede clar că aceasta este mult mai bună decât cartea publicată anterior, Regina Maria: ultima dorință, dar nu atât de bună pecât cele carea aveau să urmeze, ca de exemplu, Regele și Duduia: Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee.
De altfel, se și vede foarte tare că cartea a fost scrisă când încă Mihai era în viață, pentru că sunt anumite rezervări care apar în legtura cu anumite descrieri legate de persoana lui. Adică, oricumcartea intră destul de mult în viața private a familiei regale, dar pare că totuși autoarea se tine în frâu, de parcă nu se năpustește cu toată forța, de care este oricum capabilă, înainte.
Cred că este puțin înduioșitoare relația dintre Carol al-II-lea și fiul său. Poate mi s-a părut așa și pentru că am citit mai înainte de cartea asta Regele și Duduia și deja aveam puțin habar de ce mișcări a făcut Carol al-II-lea și care erau argumentele lui pentru a le susține/explica.
Oricum, destul de insane că și noi am apucat să avem ceva monarhie. Pare ca ceva moment efemer din viața noastră, ceva despre care am o vagă idee că a fost, despre care găsesc greu explicații care să satisfacă întrebarea de ce? a existat și apoi ca să mă hâzlesc de fiecare dată la ecrane când ma văd câte o știre cu Regina Marii Britanii și să îmi amintesc că oamenii ăștia care au fost la noi au încrângătură cu cei din UK.
