Scan barcode
A review by _dunno_
L'Écume des jours by Boris Vian
3.0
One might like this book for many reasons: because it's a love story, because it's unconventional, quite bohemian [amelie poulain-like] and maybe even because it's surrealistic and s.f. i called this book a collective bildungsroman, because i have the feeling all characters undergo major changes during the book.
***
o carte care place in primul rind pentru ca e o poveste de dragoste, in al doilea rind pentru ca e neconventionala si nu in ultimul rind pentru ca e de o boemie specifica lui amelie poulain. si-ar mai fi un rind, pentru cei interesati :p, cartea combina cu succes realitatea cu s.f.-ul si cu suprarealismul.
personajele, care pot fi usor grupate in cupluri, chloe-colin, alise-chick, isis-nicolas, traiesc fara preocupari cotidiene concrete. chick e gata sa se falimenteze si sa renunte la dragostea pentru alise de dragul colectionarii operei lui jean-sol partre iar colin considera ca munca il coboara pe om la nivelul masinii. cu toate astea, in final, cu totii ajung sa experimenteze lucrurile de care fug la inceput: munca, probleme financiare si moarte, motiv pentru care indraznesc sa numesc lucrarea lui vian un bildungsroman colectiv. despre povestea principala, dragostea dintre colin si chloe, n-o sa spun nimic, pentru ca detalii se gasesc mai peste tot. mai bine citeva citate:
mai intotdeauna era bine dispus; restul timpului, dormea.
usa de la intrare se inchise in urma lui cu zgomotul unui sarut pe-un umar gol.
pe mine nu ma intereseaza fericirea tuturor oamenilor ci a fiecaruia in parte.
-ce-ar fi sa cint 'misty morning'? propuse anticarul. oare-i buna?
-da, spuse colin.are un efect formidabil. produce un cocteil gris-perle si verde de izma, cu gust de piper si de fum.
a se citi avind in casti muzica lui duke ellington.
***
o carte care place in primul rind pentru ca e o poveste de dragoste, in al doilea rind pentru ca e neconventionala si nu in ultimul rind pentru ca e de o boemie specifica lui amelie poulain. si-ar mai fi un rind, pentru cei interesati :p, cartea combina cu succes realitatea cu s.f.-ul si cu suprarealismul.
personajele, care pot fi usor grupate in cupluri, chloe-colin, alise-chick, isis-nicolas, traiesc fara preocupari cotidiene concrete. chick e gata sa se falimenteze si sa renunte la dragostea pentru alise de dragul colectionarii operei lui jean-sol partre iar colin considera ca munca il coboara pe om la nivelul masinii. cu toate astea, in final, cu totii ajung sa experimenteze lucrurile de care fug la inceput: munca, probleme financiare si moarte, motiv pentru care indraznesc sa numesc lucrarea lui vian un bildungsroman colectiv. despre povestea principala, dragostea dintre colin si chloe, n-o sa spun nimic, pentru ca detalii se gasesc mai peste tot. mai bine citeva citate:
mai intotdeauna era bine dispus; restul timpului, dormea.
usa de la intrare se inchise in urma lui cu zgomotul unui sarut pe-un umar gol.
pe mine nu ma intereseaza fericirea tuturor oamenilor ci a fiecaruia in parte.
-ce-ar fi sa cint 'misty morning'? propuse anticarul. oare-i buna?
-da, spuse colin.are un efect formidabil. produce un cocteil gris-perle si verde de izma, cu gust de piper si de fum.
a se citi avind in casti muzica lui duke ellington.