Take a photo of a barcode or cover
reyaban's reviews
106 reviews
Jurnalul unui burlac. Conversații cu mama by Emilia Bendeac, Mihai Bendeac
3.0
Ma plictiseam asa c-am scris recenzia asta exagerat de lunga, in mare parte pentru ca domnul Mihai Bendeac m-a calcat putin pe coada. Ups! #littlegirlythingz
I-am dat acestei carti 3 stele pentru ca mi-a oferit o experienta de citit foarte comforting – probabil ca urmare a unui amestec de familiaritate inca din copilarie cu autorul, de simplitatea intamplarilor povestite (mai ales cand vine vorba despre cele petrecute in copilarie), dar si de, uhm, sa zicem...colocvialitatea modului de exprimare.
Acestea fiind spuse, Mihai Bendeac nu e un scriitor prea stralucit. Ceea ce e in regula – nu e profesia lui, si nici nu pretinde asta. Cartea e, pana la urma, menita sa reprezinte un jurnal. Ceea ce m-a deranjat insa a fost faptul ca tinea sa repete incredibil de des faptul ca nu stie ce face, ca asta nu se poate numi o carte, ca scrie prost, ca e socant ca cineva ar citi-o, si asa mai departe. Mentiunile de genul, cand sunt atat de dese, tin sa irite si sa scoata cititorul din ritm. Inteleg de unde provine nevoia sa acerba de a se justifica, dar nu era nevoie de ea. Just sayin :)
Imi e tare greu sa ma abtin cu psihanaliza, dar o sa zic doar ca pe parcursul acestei lecturi am simtit ca in spatele frecventelor remarci arogante exista un copil interior care incearca cu disperare si, cel mai probabil, inconstient, sa dovedeasca intotdeauna ceva celor din jurul sau. Cu toate astea, ceea ce m-a lasat cu adevarat rece cand vine vorba de aceasta carte, e faptul ca, intr-o masura sau alta, autorul nostru are...derapaje de misoginism destul de frecvente.
Cand vine vorba de femei, vorbeste despre ele adesea de parca ar fi halci de carne, masinarii de sex, sau obiecte pe care le ‘consuma’ precum un drog pana isi face plinul – ceea ce pentru mine este mai disturbing, totusi, e faptul ca se considera superior intelectual fata de majoritatea femeilor (“A acumulat indeajuns de multe cunostinte, si-a imbogatit indeajuns mintea astfel incat sa nu ma plictisesc vorbind cu ea?”p.209).
Recunoaste ca alege dinadins o anumita tipologie de femeie cu care sa aiba experiente intime..
(citez: “frumoasa, din punct de vedere fizic, dar cazuta in ghearele tiparelor estetice gen hialuronic exagerat in buze, extensii in par, haine intotdeauna de firma . . . aflate intr-un etern concediu si intr-o eterna stare de relaxare, reflectata in fotografii, la piscine, pe iahturi, plaje, sau in orase exotice”. p.305).
...insa apoi recunoaste ca adora sa isi bata joc de acest ‘tip’ de femeie si sa ii distruga increderea in sine in momentul in care poarta o conversatie cu ea, punandu-i la incercare cunostintele si intelectul, prin intrebari alese in mod special stiind ca o vor bloca. “Chestia asta ma excita extraordinar”. Pagina 306 :)
Domnule Bendeac, e extraordinar de fucked up sa te excite ca faci un om oarecare sa se simta prost, ca ii scazi stima de sine care inainte era foarte solida, si asa mai departe. Doar o persoana extraordinar de insecure s-ar simti bine facand asta. De asemenea, alegand constient un anumit stereotip de persoana, e clar ca nu te astepti ca ea sa faca fata subiectelor de conversatie “deEep” sau foarte “cercetate” pe care tu ii ceri sa le abordeze. E putin bolnav, just sayin. Sper ca vorbesti si despre asta la terapie.
Lasand asta la o parte, e o carte ok. Contine aspecte interesante din viata atat de plina de evenimente a unei persoane atat de cunoscute, ce-i drept.
Anyways, stream Doja Cat.
I-am dat acestei carti 3 stele pentru ca mi-a oferit o experienta de citit foarte comforting – probabil ca urmare a unui amestec de familiaritate inca din copilarie cu autorul, de simplitatea intamplarilor povestite (mai ales cand vine vorba despre cele petrecute in copilarie), dar si de, uhm, sa zicem...colocvialitatea modului de exprimare.
Acestea fiind spuse, Mihai Bendeac nu e un scriitor prea stralucit. Ceea ce e in regula – nu e profesia lui, si nici nu pretinde asta. Cartea e, pana la urma, menita sa reprezinte un jurnal. Ceea ce m-a deranjat insa a fost faptul ca tinea sa repete incredibil de des faptul ca nu stie ce face, ca asta nu se poate numi o carte, ca scrie prost, ca e socant ca cineva ar citi-o, si asa mai departe. Mentiunile de genul, cand sunt atat de dese, tin sa irite si sa scoata cititorul din ritm. Inteleg de unde provine nevoia sa acerba de a se justifica, dar nu era nevoie de ea. Just sayin :)
Imi e tare greu sa ma abtin cu psihanaliza, dar o sa zic doar ca pe parcursul acestei lecturi am simtit ca in spatele frecventelor remarci arogante exista un copil interior care incearca cu disperare si, cel mai probabil, inconstient, sa dovedeasca intotdeauna ceva celor din jurul sau. Cu toate astea, ceea ce m-a lasat cu adevarat rece cand vine vorba de aceasta carte, e faptul ca, intr-o masura sau alta, autorul nostru are...derapaje de misoginism destul de frecvente.
Cand vine vorba de femei, vorbeste despre ele adesea de parca ar fi halci de carne, masinarii de sex, sau obiecte pe care le ‘consuma’ precum un drog pana isi face plinul – ceea ce pentru mine este mai disturbing, totusi, e faptul ca se considera superior intelectual fata de majoritatea femeilor (“A acumulat indeajuns de multe cunostinte, si-a imbogatit indeajuns mintea astfel incat sa nu ma plictisesc vorbind cu ea?”p.209).
Recunoaste ca alege dinadins o anumita tipologie de femeie cu care sa aiba experiente intime..
(citez: “frumoasa, din punct de vedere fizic, dar cazuta in ghearele tiparelor estetice gen hialuronic exagerat in buze, extensii in par, haine intotdeauna de firma . . . aflate intr-un etern concediu si intr-o eterna stare de relaxare, reflectata in fotografii, la piscine, pe iahturi, plaje, sau in orase exotice”. p.305).
...insa apoi recunoaste ca adora sa isi bata joc de acest ‘tip’ de femeie si sa ii distruga increderea in sine in momentul in care poarta o conversatie cu ea, punandu-i la incercare cunostintele si intelectul, prin intrebari alese in mod special stiind ca o vor bloca. “Chestia asta ma excita extraordinar”. Pagina 306 :)
Domnule Bendeac, e extraordinar de fucked up sa te excite ca faci un om oarecare sa se simta prost, ca ii scazi stima de sine care inainte era foarte solida, si asa mai departe. Doar o persoana extraordinar de insecure s-ar simti bine facand asta. De asemenea, alegand constient un anumit stereotip de persoana, e clar ca nu te astepti ca ea sa faca fata subiectelor de conversatie “deEep” sau foarte “cercetate” pe care tu ii ceri sa le abordeze. E putin bolnav, just sayin. Sper ca vorbesti si despre asta la terapie.
Lasand asta la o parte, e o carte ok. Contine aspecte interesante din viata atat de plina de evenimente a unei persoane atat de cunoscute, ce-i drept.
Anyways, stream Doja Cat.
Dialectica urșilor by Radu Niţescu
4.0
Printre cele mai interesante cărți citite în ultimul timp. Poetul scrie imprevizibil și e o gingășie aparte în stilul său, ceva tânăr și simplu care mi-a menținut curiozitatea. Nu contează că au fost relativ puține poeme care să-mi placă de la început până la final - mie mi-e dragă.
Dezintegrare by Florentin Popa
4.0
Nu am știut ce notă să îi dau pentru că, sinceră să fiu, cartea asta m-a depășit - sunt abordate teme și folosiți termeni care descriu și provin dintr-o zonă cu care eu nu sunt familiară deloc.
Oricum, holy shit, talentul autorului este evident. Un amestec galopant de neo-suprarealism întunecat și sensibil, un fel de borcănaș cu melasă plin de imagini evocatoare cu totul speciale.
Oricum, holy shit, talentul autorului este evident. Un amestec galopant de neo-suprarealism întunecat și sensibil, un fel de borcănaș cu melasă plin de imagini evocatoare cu totul speciale.
My Name Is Mina by David Almond
5.0
Skellig was my absolute favourite book as a child, and I only found out it has a prequel a few months ago - I was miles beyond excited, and for good reason. This turned out to be such a wonderful novel, although notably different from Skellig in its approach.
Still, the tenderness it has and cultivates, the colour and beauty in its philosophies…they can teach a child so many essential lessons. About creativity, freedom, boldness. About being curious, learning to be and love themselves, and especially seeing the world around them through the lens of endless wonder.
I’d say this book is a crucial read for any child, but also for every inner child within us. It comes as a guide and reminder to nurture that warm little flame inside, and keep an open eye to the evergiving beauty of this world.
Still, the tenderness it has and cultivates, the colour and beauty in its philosophies…they can teach a child so many essential lessons. About creativity, freedom, boldness. About being curious, learning to be and love themselves, and especially seeing the world around them through the lens of endless wonder.
I’d say this book is a crucial read for any child, but also for every inner child within us. It comes as a guide and reminder to nurture that warm little flame inside, and keep an open eye to the evergiving beauty of this world.
The Goddess Within: With Sun Charm Attached by River Huston
3.0
fun, uplifting, motivating, and the illustrations are so endearing.