cinnamonfox's reviews
2014 reviews

Din păcate, am abandonat Beneath the Haunting Sea de Joanna Ruth Meyer. E un fantasy care a început promițător pentru mine - și ca premisă, și ca stil de scriere. Am citit și alte cărți semnate de autoare, dar în acest volum nu m-am putut conecta cu povestea. Protagonista află că e fiica împăratului, după ce o viață întreagă a crezut că e o nobilă de rang mijlociu. Când regele decide să o facă moștenitoarea sa, are loc o lovitură de stat, iar protagonista este exilată pe o insulă aflată la marginea imperiului, unde descoperă cu stupoare că trebuie să se logodească cu fiul unui baron, ce o primește în casa lui. Încercând să se acomodeze cu noua ei viață, tânăra începe să descopere lucruri noi despre poveștile vechi despre zei, și, deși ea nu crede deloc în puteri supranaturale, evenimentele ce au loc încep să-i schimbe percepția.

Mi-a plăcut partea cu mitologia, cu zeii și evenimentele ce au modelat lumea în care are loc acțiunea, dar nu am reușit să mă conectez cu personajul principal. Mi s-a părut lipsită de personalitate, cu un comportament demn de o fată simplă de la țară, nu o nobilă, iar atunci când în scenă a apărut triunghiul amoros, complet irelevant pentru povestea principală, am decis să închei lectura. Cu părere de rău, pentru că mi-am dorit să-mi placă această carte, prima dintr-o duologie.

Prăvălia de vrăji by Sarah Beth Durst

Go to review page

adventurous funny lighthearted mysterious medium-paced

Plot- or character-driven? Plot
Strong character development? Yes
Loveable characters? Yes
Diverse cast of characters? Yes
Flaws of characters a main focus? No

3.75

În Alyssium începe revoluția, regele este aruncat pe fereastră, iar întregul oraș e dat pradă flăcărilor. Nici Marea Bibliotecă, sursa unor informații prețioase pentru omenire, nu scapă. Kiela, care e bibliotecară și își adoră locul de muncă, preferând compania cărților și nu a oamenilor, fuge din oraș, luându-l cu ea pe Caz, asistentul ei, care e o plantă-păianjen vorbitoare, și cinci cufere cu volume foarte valoroase de vrăji. Neștiind încotro să o apuce, Kiela alege calea apei și ajunge în Caltrey, o insulă aflată la marginea imperiului, unde tânăra a crescut și a copilărit. Aici, Kiela are de gând să se izoleze și să interacționeze cât de puțin cu putință cu localnicii, dar planul ei este dat peste cap încă din prima zi, când vecinul ei, Larran, îi aduce daruri de bun venit și pare mai mult decât dispus să o ajute să repare căsuța. Deși nu-i convine, Kiela recunoaște că are nevoie de ajutor și că trebuie să interacționeze cu sătenii, mai ales că trebuie să se gândească la o sursă de venit. Ajutată de o carte veche de rețete lăsată moștenire de părinții ei și de niște vrăji ilegale, Kiela deschide o prăvălie unde vinde dulceață și, deși inițial totul pare să decurgă lin, problemele nu întârzie să apară.

Prăvălia de vrăji de Sarah Beth Durst este un fantasy cu o atmosferă caldă, plin de magie și de romantism. În lumea în care trăiește Kiela, prin decretul împăratului, doar magicienii au voie să facă vrăji, orice muritor de rând care e prins că se joacă cu magia este aspru pedepsit. Deși oricine, cu condiția ca să prepare corect ingredientele pentru vrajă și să pronunțe corect cuvintele, poate mânui magia, acest lucru e interzis. Drept urmare, Kiela trebuie să aibă mare grijă cu cărțile pe care le ține ascunse în cufere, cu vrăjile pe care le face, dar mai ales, cu oamenii pe care-i lasă să se apropie de casa ei. Cu toate acestea, îi este imposibil să-l refuze pe Larran atunci când acesta se oferă să o ajute cu reparațiile din căsuță, iar grupul vesel de la brutăria din sat devine foarte repede cercul social în care Kiela se simte foarte bine.

Deși acțiunea are loc pe o insulă, autoarea introduce suficiente informații în poveste încât să se simtă cât de vastă e lumea în care trăiește Kiela și cât de mult au de suferit oamenii din cauza lipsei ajutorului din partea magicienilor. Personajele creionate de autoare se dezvoltă frumos și armonios pe parcursul narațiunii, maturizarea și creșterea Kielei fiind palpabile. Dintr-o persoană interesată doar de cărți, tânăra se transformă într-o femeie ce-și deschide sufletul și oamenilor și învață să vadă dincolo de informațiile reci de pe hârtie. Mi-a plăcut mult de Caz - planta-păianjen, dă dovadă de o inteligență și perspicacitate ieșite din comun și deseori m-au amuzat replicile lui.

Prăvălia de vrăji e o carte pe alocuri previzibilă, iar în unele momente lucrurile parcă s-au aranjat prea bine pentru a împinge personajele să ia decizia corectă, dar acest fapt nu m-a deranjat. Scriitura este lejeră și colorată, iar autoarea pune un mare accent pe construcția lumii magice, care s-a simțit complexă. Partea de romance este pură, nu se bazează doar pe aspectul fizic al personajelor sau pasiune, și mi-a plăcut că protagoniștii își alocă timp și spațiu pentru a se cunoaște mai bine.

Dacă sunteți în căutarea unui fantasy cu o lume magică bine construită, și cu o poveste minunată despre iubire și prietenie, acesta e romanul de care aveți nevoie.

Flowers for the Devil by Vlad Kahany

Go to review page

challenging dark emotional reflective sad tense medium-paced

Plot- or character-driven? A mix
Strong character development? Yes
Loveable characters? Yes
Diverse cast of characters? Yes
Flaws of characters a main focus? Yes

5.0

În Londra anului 1851, un justițiar misterios bântuie cartierele rău-famate, făcând dreptate - după spusele săracilor și comitând crime atroce - după spusele nobilimii. Nimeni nu-i știe chipul sau originea, dar cu toții îi cunosc numele - Harlan Krow. Într-o noapte fatidică, contesa Alina Bronskaya iese din spitalul pentru săraci unde fce voluntariat și, fiind atacată de un criminal, aproape că pierde lupta cu viața, însă e salvată de nimeni altul decât Harlan Krow. După acest eveniment, căile celor doi încep să se intersecteze, aducând la lumină adevărul despre lumile în care trăiesc protagoniștii.

Flowers for the Devil de Vlad Kahany este un romance victorian, cu multe elemente gotice și întunecate. Deși firul narativ principal este cel romantic, autorul construiește temeinic personalitățile protagoniștilor, lumile lor interioare și mai ales, traumele. Alina este văduvă la doar 22 de ani, după ce soțul ei a fost executat pentru ideile pe care le promova, iar tânăra, împreună cu părinții ei, a trebuit să fugă din țară. În Anglia, contesa Bronskaya vrea să înceapă o viață nouă, să se dedice cercetărilor științifice pe care le face împreună cu un doctor englez și să ajute oamenii săraci din cartierele mărginașe. Dar, pentru că e o femeie încă tânără, atrăgătoare și exotică pentru nobilime, atât mama Alinei, cât și alte femei de același rang, încearcă să-i găsească un soț. Mintea contesei zboară, din ce în ce mai des, la misteriosul Harlan Krow, cu acesta întâlnindu-se pe ascuns, dar societatea o împinge spre ducele de Ravenaugh, un bărbat foarte retras, tăcut, și putred de bogat, care, din motive neînțelese pentru Alina, începe să o curteze. Prinsă între cele două vieți - una secretă, cu întâlniri nocturne cu un justițiar, considerat criminal, și una publică, unde e forțată să participe la baluri și serate și să poarte o mască, Alina începe să fie din ce în ce mai neliniștită, simțindu-se prinsă în capcană.

Vlad Kahany are un stil plăcut de a scrie, combinând credibil partea de romance cu cea istorică. Prin intermediul personajelor, autorul aduce la lumină evenimente relevante pentru perioada în care are loc acțiunea - de exemplu, rolul armatei regale în primul război Anglo-Afgan și cum acest conflict se răsfrânge asupra soldaților rămași în viață, zece ani după terminarea războiului, inegalitatea de clasă și contrastul dintre lumea în care trăiește Alina și cea în care își duce veacul Harlan Krow, dar și poziția femeii în societate, limitarea strict la rolul de soție și de mamă.

Partea de romance mi-a plăcut mult, pentru că a fost credibilă, și am descoperit personajele treptat pe parcursul narațiunii, iar atracția dintre acestea nu a fost instantă sau forțată. Atât Alina, cât și Harlan Krow au propriile traume, pe care și le împărtășesc și pe alocuri se ajută reciproc să treacă peste acestea, dar însăși faptul că au numeroase discuții, deschise și fără menajamente, îi apropie și-i face să se vadă unul pe celălalt fără măști.

Dacă vreți să citiți un romance victorian, cu personaje bine construite, o poveste de dragoste credibilă și deloc forțată, și dacă temele precum inegalitatea de clasă, efectele stresului post-traumatic și condiția femeii în societatea secolului al XIX-lea vă stârnesc interesul, vă recomand să citiți această carte.

Scrisoare către tata by Eithne Wilkins, Gerda Meijerink, Ernst Kaiser, Willem van Toorn, Franz Kafka, Max Brod

Go to review page

emotional informative reflective medium-paced

3.0

Scrisoare către tata de Franz Kafka este un volum scurt, dar plin de emoție, ce oferă cititorului ocazia să afle lucruri despre Kafka omul, nu scriitorul. Scrisoarea, adresată tatei, și care nu a ajuns niciodată la destinație, e plină de amărăciune și recunoștință, reproșuri și speranță, ilustrând dinamica din cadrul relației autorului cu tatăl său, cel puțin, cum o vede și percepe Franz Kafka. Mi-a plăcut să descopăr omul din spatele cărților, gândurile acestuia, dar și copilul ce se ascunde în adult, băiatul de altă dată, ce și-a dorit aprobarea părintelui său și nu în ultimul rând, să fie iubit și acceptat așa cum e.

Raftul cu ultimele suflări by Aglaja Veteranyi

Go to review page

dark emotional reflective sad fast-paced

Plot- or character-driven? A mix
Strong character development? No
Loveable characters? It's complicated
Diverse cast of characters? No
Flaws of characters a main focus? No

4.0

Romanul, scris la persoana I, urmărește un eveniment tragic din viața protagonistei - moartea lentă și chinuitoare a mătușii sale, accentul punându-se pe reacția familiei și dinamica dintre membrii acesteia. Protagonista observă cu ochi ageri tot ceea ce se întâmplă, rememorând atât ultimele luni din viața mătușii, cât și copilăria sa, în care familia a trecut prin foarte multe încercări.

Fără a fi o carte stufoasă, Raftul cu ultimele suflări e o poveste complexă, autoarea conturând personajele abil, în doar câteva scene devenind evident cu ce fel de oameni are de-a face protagonista. Pentru fată, mătușa a fost totul - cea mai apropiată persoană, femeia care i-a fost mai mult decât mamă în foarte multe împrejurări, deși mama propriu-zisă a fost mereu prezentă. Dinamica din inima familiei e una complicată, cu multe momente de tensiune și resentimente, protagonista mereu aflându-se în ochiul furtunii.

Subiectul morții este pregnant pe tot parcursul lecturii, și cu ajutorul vocii narative urmărim cum oamenii din aceeași familie trăiesc această tragedie fiecare în felul său. Dacă soțul mătușii abia așteaptă să se trezească cu certificatul de deces în mână, pentru a se apuca să vândă totul de prin casă, sora - mama protagonistei - are alte planuri și, cu ajutorul unor crize penibile, încearcă să-i atragă pe toți ceilalți de partea ei. Pe când toți din jur par să-și urmărească propriile interese, bucurându-se, într-un fel, de trecerea în neființă a mătușii, protagonista este blocată într-o stare de prostrație, retrăind atât momentele plăcute sau mai puțin din trecutul îndepărtat, cât și ultimele luni din viața femeii. Suferința tinerei este palpabilă și contrastează cu indiferența familiei sau cu scenele dramatice ale mamei.

Romanul semnat de Aglaja Veteranyi conturează atât dinamica din cadrul unei familii ce trebuie să-și ia adio de la un membru, cât și greutățile prin care trec personajele în perioada regimului comunist. Vedem trecutul prin ochii protagonistei, care-și amintește momentele-cheie legate de mătușa ei din copilăria sa. În amintiri se strecoară detalii care sunt irelevante pentru un copil, dar care subliniază realitatea adulților de atunci și deciziile dificile pe care au trebuit să le ia.

Raftul cu ultimele suflări e un roman amplu, chiar dacă e scurt. Autoarea reușește să transmită foarte multe stări ale personajelor în cuvinte puține și să construiască scene marcante, ce subliniază felul în care o familie procesează o pierdere în intimitatea propriului cămin. Vă recomand volumul dacă subiectele precum moartea, doliul și relațiile complicate din inima unei familii vă stârnesc interesul.

More...

cinnamonfox's reviews 2014 reviews

cinnamonfox's reviews
2014 reviews