Scan barcode
soaptedecarte's review against another edition
5.0
Inainte de a impartasi gandurile mele, trebuie sa va spun cateva cuvinte despre psihanalistul, psihiatrul si doctorul in medicina Irvin David Yalom, pentru a da context operei sale de fictiune. El este o figura marcanta in domeniile in care activeaza, fiind autorul a numeroase lucrari de specialitate, devenite ulterior carti de referinta. Cea mai importanta contributie a sa este în domeniul psihoterapiei prin definirea și rafinarea practicilor terapiei de grup, punand bazele unei noi abordari psihanalitice.
In cartea sa, “Minciuni pe canapea”, Yalom impleteste fictiunea cu concepte de filosofie si psihoterapie, background-ul sau academic fiind pregnant in alcatuirea fiecarui personaj, redarea dialogului si construirea actiunii.
Mintea este fascinanta, iar prin aceasta opera am avut ocazia de ma plimba cu nonsalanta printre gandurile unui cunoscator fin al naturii umane, de a explora fara oprelisti colturile cele mai ascunse ale constientului si subconstientului sau. Nu pot judeca acuratetea informatiilor (dar ma gandesc ca o somitate in domeniu nu ar furniza informatii eronate, nu?), insa pentru mine a fost o adevarata incursiune spirituala.
Vedem lumea lui Ernest Lash, un incepator in domeniu, deschis catre noi tendinte, care hotaraste sa aplice tehnici experimentale de terapie unei paciente. El incearca sa stabileasca o relatie autentica in spatiul dintre terapeut si pacient si isi deschide sufletul in fata ei – insa Carolyne nu este un pacient tipic. In contratimp, Marshal Streider, un terapeut experimentat, conservator, bine ancorat in terapia clasica si mentorul lui Lash, este analizat la randul sau. Tema recurenta, pe care am intalnit-o in dezvoltarea tuturor personajelor, este cautarea sensului existentei umane.
Simt ca doar ce am zgariat suprafata, mai sunt multe de spus despre aceasta opera care indeamna la introspectie prin fiecare por, insa ma opresc aici cu speranta ca ii veti da si voi o sansa.
In cartea sa, “Minciuni pe canapea”, Yalom impleteste fictiunea cu concepte de filosofie si psihoterapie, background-ul sau academic fiind pregnant in alcatuirea fiecarui personaj, redarea dialogului si construirea actiunii.
Mintea este fascinanta, iar prin aceasta opera am avut ocazia de ma plimba cu nonsalanta printre gandurile unui cunoscator fin al naturii umane, de a explora fara oprelisti colturile cele mai ascunse ale constientului si subconstientului sau. Nu pot judeca acuratetea informatiilor (dar ma gandesc ca o somitate in domeniu nu ar furniza informatii eronate, nu?), insa pentru mine a fost o adevarata incursiune spirituala.
Vedem lumea lui Ernest Lash, un incepator in domeniu, deschis catre noi tendinte, care hotaraste sa aplice tehnici experimentale de terapie unei paciente. El incearca sa stabileasca o relatie autentica in spatiul dintre terapeut si pacient si isi deschide sufletul in fata ei – insa Carolyne nu este un pacient tipic. In contratimp, Marshal Streider, un terapeut experimentat, conservator, bine ancorat in terapia clasica si mentorul lui Lash, este analizat la randul sau. Tema recurenta, pe care am intalnit-o in dezvoltarea tuturor personajelor, este cautarea sensului existentei umane.
Simt ca doar ce am zgariat suprafata, mai sunt multe de spus despre aceasta opera care indeamna la introspectie prin fiecare por, insa ma opresc aici cu speranta ca ii veti da si voi o sansa.
soaptedecarte's review against another edition
5.0
Inainte de a impartasi gandurile mele, trebuie sa va spun cateva cuvinte despre psihanalistul, psihiatrul si doctorul in medicina Irvin David Yalom, pentru a da context operei sale de fictiune. El este o figura marcanta in domeniile in care activeaza, fiind autorul a numeroase lucrari de specialitate, devenite ulterior carti de referinta. Cea mai importanta contributie a sa este în domeniul psihoterapiei prin definirea și rafinarea practicilor terapiei de grup, punand bazele unei noi abordari psihanalitice.
In cartea sa, “Minciuni pe canapea”, Yalom impleteste fictiunea cu concepte de filosofie si psihoterapie, background-ul sau academic fiind pregnant in alcatuirea fiecarui personaj, redarea dialogului si construirea actiunii.
Mintea este fascinanta, iar prin aceasta opera am avut ocazia de ma plimba cu nonsalanta printre gandurile unui cunoscator fin al naturii umane, de a explora fara oprelisti colturile cele mai ascunse ale constientului si subconstientului sau. Nu pot judeca acuratetea informatiilor (dar ma gandesc ca o somitate in domeniu nu ar furniza informatii eronate, nu?), insa pentru mine a fost o adevarata incursiune spirituala.
Vedem lumea lui Ernest Lash, un incepator in domeniu, deschis catre noi tendinte, care hotaraste sa aplice tehnici experimentale de terapie unei paciente. El incearca sa stabileasca o relatie autentica in spatiul dintre terapeut si pacient si isi deschide sufletul in fata ei – insa Carolyne nu este un pacient tipic. In contratimp, Marshal Streider, un terapeut experimentat, conservator, bine ancorat in terapia clasica si mentorul lui Lash, este analizat la randul sau. Tema recurenta, pe care am intalnit-o in dezvoltarea tuturor personajelor, este cautarea sensului existentei umane.
Simt ca doar ce am zgariat suprafata, mai sunt multe de spus despre aceasta opera care indeamna la introspectie prin fiecare por, insa ma opresc aici cu speranta ca ii veti da si voi o sansa.
In cartea sa, “Minciuni pe canapea”, Yalom impleteste fictiunea cu concepte de filosofie si psihoterapie, background-ul sau academic fiind pregnant in alcatuirea fiecarui personaj, redarea dialogului si construirea actiunii.
Mintea este fascinanta, iar prin aceasta opera am avut ocazia de ma plimba cu nonsalanta printre gandurile unui cunoscator fin al naturii umane, de a explora fara oprelisti colturile cele mai ascunse ale constientului si subconstientului sau. Nu pot judeca acuratetea informatiilor (dar ma gandesc ca o somitate in domeniu nu ar furniza informatii eronate, nu?), insa pentru mine a fost o adevarata incursiune spirituala.
Vedem lumea lui Ernest Lash, un incepator in domeniu, deschis catre noi tendinte, care hotaraste sa aplice tehnici experimentale de terapie unei paciente. El incearca sa stabileasca o relatie autentica in spatiul dintre terapeut si pacient si isi deschide sufletul in fata ei – insa Carolyne nu este un pacient tipic. In contratimp, Marshal Streider, un terapeut experimentat, conservator, bine ancorat in terapia clasica si mentorul lui Lash, este analizat la randul sau. Tema recurenta, pe care am intalnit-o in dezvoltarea tuturor personajelor, este cautarea sensului existentei umane.
Simt ca doar ce am zgariat suprafata, mai sunt multe de spus despre aceasta opera care indeamna la introspectie prin fiecare por, insa ma opresc aici cu speranta ca ii veti da si voi o sansa.
marik0n's review against another edition
Wonderful book that I really enjoyed reading!
Really moved my interest towards psygology and philosophy as well.
I already found this book pretty interesting, without reading a single page of it, because I found the double meaning of the title to be clever and funny. I would like to read more books by Irvin Yalom in the future, that is for sure.
Really moved my interest towards psygology and philosophy as well.
I already found this book pretty interesting, without reading a single page of it, because I found the double meaning of the title to be clever and funny. I would like to read more books by Irvin Yalom in the future, that is for sure.
aovenus's review against another edition
4.0
Some parts in the middle were a bit dry and technical. But overall this book was very entertaining!
soleinn's review against another edition
mysterious
reflective
slow-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? Yes
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? Yes
5.0
simplyfutile's review against another edition
3.0
I read this YEARS ago, and definately want to re-read it. An enjoyable ride.
termith's review against another edition
4.0
Хорошая книга как не посмотри :) Тут и небольшой, но интересный сюжет с живыми персонажами, и ликбез по психотерапии для начинающих, чтобы понять, что это вообще такое, и - самое интересное - немного внутренней кухни самих психотерапевтов, что ценно для опытных пациентов, как я :)
paulinewittermann's review against another edition
informative
inspiring
reflective
tense
medium-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? Yes
- Loveable characters? No
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? Yes
4.75
lonely_april's review against another edition
informative
reflective
slow-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? Yes
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? No
3.25
crisfagetan's review against another edition
3.0
Am ramas putin dezamagita pentru ca aveam alte asteptari dupa ce am citit descrierea. Pana si prefata mi se pare ca e scrisa in cu totul alta maniera decat restul capitolelor.
A fost interesant sa vad aceeasi situatie descrisa din diferite perspective uneori; sa vezi ceea ce gandeste un om cand face un anumit gest si cum este acesta interpretat de o alta persoana, iar principiile psihologice pe care le prezinta sunt foarte frumos conturate.
Actiunea in schimb lasa de dorit: cateva personaje nu meritau atat de multa atentie avand in vedere felul in care le-a terminat povestea (spre exemplu Shelly), iar pe alte mi-as fi dorit sa le descopar mai mult (Justin, Jess, Heather). Iar finalul… parea mai degraba un punct culminant, nu s-a solutionat nimic, am ramas cu atatea intrebari. Daca asta a fost scopul, si l-a executat foarte bine, dar pe mine parca m-a lasat cu un gust putin amar.
As recomanda-o pentru conversatiile psihologice, dar nu si pentru actiune.
A fost interesant sa vad aceeasi situatie descrisa din diferite perspective uneori; sa vezi ceea ce gandeste un om cand face un anumit gest si cum este acesta interpretat de o alta persoana, iar principiile psihologice pe care le prezinta sunt foarte frumos conturate.
Actiunea in schimb lasa de dorit: cateva personaje nu meritau atat de multa atentie avand in vedere felul in care le-a terminat povestea (spre exemplu Shelly), iar pe alte mi-as fi dorit sa le descopar mai mult (Justin, Jess, Heather). Iar finalul… parea mai degraba un punct culminant, nu s-a solutionat nimic, am ramas cu atatea intrebari. Daca asta a fost scopul, si l-a executat foarte bine, dar pe mine parca m-a lasat cu un gust putin amar.
As recomanda-o pentru conversatiile psihologice, dar nu si pentru actiune.